Ranile nevindecate si suferintele care ne-au marcat in trecut ne ghideaza in alegerile pe care le facem atunci cand devenim adulti. De aceea, pentru a avea o viata sanatoasa din punct de vedere emotional, e important sa vrei sa lasi in urma experientele care-ti aduc tristete, sa scapi de neincredere si vulnerabilitate si sa te redescoperi. Afla de la Sorin Lucaci, scriitor, realizator tv, organizator de evenimente si, in acelasi timp, psiholog, cum sa-ti vindeci ranile si sa alegi drumul corect.
Pasionat de parentaj si terapie de cuplu, in cadrul Fundatiei Calea Victoriei, Sorin sustine cursuri online unde ii invata pe cei prezenti sa isi invinga fricile, cum sa-si depaseasca traumele si cum se manifesta acestea in lumea exterioara.
Cand vorbim despre o trauma din copilarie?
Atunci cand ne sunt reactivate anumite rani emotionale, cum ar fi rana de abandon, rana de umilinta, rana de nedreptate, vorbim despre un episod traumatic care s-a intamplat in copilarie, dar a fost ascuns in subconstient si iese la iveala odata cu reactivarea acestor rani emotionale. De exemplu: sotia ma critica frecvent si imi aduc aminte ca in copilarie acelasi tratament l-am primit din partea mamei.
Ce experiente din copilarie pot fi traumatice si de ce depinde perceperea unei experiente ca fiind traumatica?
Orice experienta neplacuta poate fi traumatizanta, in functie de sensibilitatea si emotivitatea subiectului (copilului), dar si in functie de intensitatea episodului traumatic. Sa-i spui unui copil in fiecare zi ca este prost sau nu este in stare de nimic poate avea un efect devastator.
”Cu prima ocazie cand sunt apasate anumite butoane, rana emotionala iese la suprafata din subconstient”
Multi dintre adultii de azi au fost loviti de parinti sau umiliti la scoala, inainte de aparitia notiunii de bullying. Sunt astfel de comportamente cauzatoare de traume? Si asta inseamna ca cei mai multi dintre adultii de azi au traume?
Da, din pacate, cei mai multi dintre adultii de azi au traume si, da, astfel de tratamente sunt cauzatoare de trauma. Bullying-ul este doar un concept, relativ recent, violenta domestica si conjugala a existat intotdeauna. Suntem obisnuiti sa uitam episoadele traumatice in functie si de gravitatea sau intensitatea lor, dar cu prima ocazie cand sunt apasate anumite butoane, rana emotionala iese la suprafata din subconstient.
”Cele mai multe incompatibilitati si chiar separari in relatiile de cuplu au drept cauza traumele din copilarie”
La ce pot duce traumele din copilarie?
La comportamente deviante sau la deteriorarea relatiilor interumane, mai ales a relatiilor cu cei dragi: parinti, copii, parteneri de cuplu. Cele mai multe incompatibilitati si chiar separari in relatiile de cuplu au drept cauza traumele din copilarie.
Cum stim ca avem o astfel de trauma?
Prin terapie. In terapie reusim sa ne explicam multe lucruri, sa ne raspundem la multe intrebari. Atunci cand constientizam ca avem o problema, cand ne simtim frustrati, furiosi, nemultumiti, jigniti, umiliti, neindreptatiti, raniti, trebuie sa ne punem intrebarea: de ce ma simt asa? ce anume ma determina sa devin reactiv/a, de ce reactionez intr-un anumit fel? Constientizarea este primul pas.
”Vindecarea necesita implicarea unui psihoterapeut”, afirma Sorin Lucaci.
Cum se vindeca o trauma? Necesita implicarea unui specialist (psiholog, medic) sau putem singuri sa rezolvam problemele generate?
Chiar daca ne mai putem atenua starile anxioase, chiar daca mai reusim pe ici pe colo sa gestionam unele emotii negative, vindecarea necesita implicarea unui psihoterapeut, nu ne putem vindeca de unii singuri.
Care ar trebui sa fie conduita unui parinte pentru a se asigura ca nu ii va crea o trauma propriului copil?
O atitudine corecta si echilibrata, calea de mijloc, cum o numesc eu, daca vom fi parinti excesiv de protectori sau autoritari cu siguranta il vom traumatiza pe copil. Pe de alta parte, nu este indicat nici sa fim excesiv de permisivi si de neimplicati, pentru a creste un copil echilibrat si ferit de traume trebuie sa stabilim limite si granite sanatoase in relatia parinte – copil, limite si granite care se vor vedea sau nu se vor vedea, dupa caz, in relatiile dintre soti, parteneri.
